Preambulul:

Constitutia Republicii Federale Iugoslavia, Republici Serbia, Republicii Muntenegru si documentele juridice internationale garanteaza libertatea informarii, exprimarea libera a opiniei si atitudine critica independenta. Redactorii, ziaristii si alti creatori ai programelor pentru mediile electronice nu trebuie sa permita ca asupra munca lor sa fie influentata de convingerile personale, problemele si presiunile - politice, economice sau de alta natura.

Aceste principii exprima etica profesionala a mediilor. Ele includ obligatii, în limitele constitutiilor si a obligatiilor internationale.
Prin aceste principii se exprima obligatia mediilor de a fi responsabile fata de opinia publica, de a fi în serviciul intereselor societatii si oferii posibilitatea selectiei.
Mediile ar trebuie sa respecte principile mentionate pentru a-si pastra libertatea.

Obligatiile ziaristilor

Exactitatea

1. Relatarea trebuie sa se bazeze pe fapte argumentate cu dovezi. Înainte de a fi publicata, fiecare informatie ar trebui sa fie confrimata din cel putin doua surse. Exactitatea nu înseamna numai simpla verifcare a faptelor. Toate informatiile trebuie sa fie concepute astfel încât sa se ajunga la adevar.

2. Este mai important ca informatia sa fie vrificata, decât repede lansata, mai ales când este vorba de viata oamenilor.

3. În cazul în care informatiile si parerile pot fi discutabile, sursa informarii trebuie neaparat publicata.

4. În caz ca exista limite legale sau de alta natura în privinta publicarii informatiilor, acest lucru trebuie sa fie comunicat opiniei publice.

5. Relatând, ziaristii trebuie sa fie nepartinitori, iar în raportul facut sa includa toate parerile care pot justifica evenimentul. În caz ca nu se poate ajunge la informatii sau la parerea vreunuia dintre participantii la evenimentele despre care se relateaza, ziaristul trebuie sa informeze opinia publica în legatura cu aceasta. Deasemenea daca cineva dintre participanti refuza colaborarea, acest lucru trebuie mentionat.

6. Mediile elctronice trebuie sa se opuna participantilor în programele pe viu care se exprima în mod jignitor.

7. În cazul în care din motive diferite a fost emisa o informatie gresita, postul care a emis informatia trebuie, într-un termen cât mai scurt sa publice rectificare si în mod corespunzator sa ceara scuze individului sau organizatiei afectate de dezinformatia plasata.

8. Materialul arhivistic trebuie sa fie marcat în mod vizibil cu oczia emiterii încât auditoriul sa nu-si faca impresie gresita crezând ca este vorba despre un evenimet actual.

Echitatea

1. Redactorii si ziaristii trebuie sa aiba grija ca stirea (relatarea faptica) sa fie clar separata de parerea proprie.

2. Ziaristii trebuie sa aiba grija ca infomatia litigioasa sa fie absolut clarificata.

3. Nu se permite ca convingerea personala si parerea ziaristului sa influenteze alegerea temei si a modului în care aceasta se prezinta. Nu trebuie ca opinia publica sa recunoasca convingerea personala si parerea ziaristului în relatarea facuta.

4. Ziaristii trebuie sa se opuna acelora care nu recunosc drepturile omului sau militeaza pentru orice fel de discriminare fata de un grup etnic sau social.

5. Ziaristii sunt obligati sa-si scuteasca sursa de infomare . Ei trebuie sa respecte promisiunile date sursei sale de informare. Daca sursa a dat o informatie "neoficiala" aceasta nu poate fi folosita în modul în care s-ar descoperi identitatea sursei.

Etica personala

1. Ziaristii ar trebui sa refuze relatarea despre persoanele sau organizatiile de care îi leaga interesele comune. Daca conducerea sau patronul unui post de informare întretine legaturi cu individul sau organizatia care constiutie obiectul informarii, în raport acest lucru trebuie sa fie clar mentionat.

2. Ziaristii nu ar tebui sa primeasca cadouri sau servicii personale de la indivizii sau organizatiile despre care relateaza.

3. Ziaristii nu au voie sa foloseasca propria pozitie pentru a-si apropria foloase personale, indiferent de natura acestora.

4. Mediile electronice trebuie sa fie foarte precaute când este vorba de oferte pentru calatoriile de afaceri. Nu trebuie permis ca finantatorul ( economic sau indifrent care altul) sa desemneze ziaristul care va fi ales pentru cazul respectiv, modul în care se va relata si daca trebuie în general relatat sau nu.

1. Redactorii si ziaristii nu au voie sa informeze despre evenimentele politice sau alte evenimente referitoare la apartenenta lor personala unui partid politic, grupare economica, confesionala sau de interes.

2. Redactorii trebuie sa pastreze controlul absolut al continutului si contextului infomatiilor care se publica. Nimeni nu are voie sa stabileasca conditiile pentru propria participare în program.

3. Redactorii si ziaristii trebuie sa fie descchisi si corecti fata de opinia publica. În caz ca exista anumite împrejurari speciale cu ocazia emiterii programului, acestea trebuie facute publice. De exemplu daca un om politic, din diferite motive refuza sa participe la dezbaterile comune, programul planificat trebuie sa fie emis însa si explicat din ce cauza participantul respectiv este absent.

4. Redactorii si ziaristii trebuie sa explice tuturor participantilor în program împrejurarile si contextul în care vor participa. Daca materialul imprimat se monteaza înainte de a fi emis, trebuie tinut cont ca atitudinile participantilor sa fie prezentate în mod corespunzator. Particiapntii însa, nu au voie sa stabileasca modul în care va fi montat si prezentat materialul.

5. Programele politice, indiferent daca sunt cu plata sau se emit gratuit, trebuie sa fie strict limitate în timp, emise în termen corespunzator si indicat în mod obligatoriu faptul ca este vorba de un program politic.

6. Daca programul politic este platit, acest lucru trebuie sa fie obligatoriu înscris (TV) sau anuntat (radio). Acelasi lucru este valabil pentru toate formele de program cu plata , indiferent daca este vorba de partidele politice, oamenii politici sau alte grupuri de interes.

7. Mediile ar trebui sa se opuna presiunilor guvernului, partidelor politice si ale altor grupuri de interes, precum si presiunilor comerciale.

8. Redactorii si ziaristii trebuie sa se opuna încercarilor guvernului ca, cu pretextul protejarii intereselor nationale, sa impiedice relatarea despre anumite evenimente dat fiind ca interesele guvernului nu sunt întotdeauna si interese nationale.

9. Prin constitutii si documentele internationale cenzura este în mod explicit interzisa asa ca redactorii si ziaristii trebuie sa se opuna încercarilor de amestecare în activitatea lor , în conditii normale.

10. Mediile electronice sunt în primul rând responsabile fata de opinia publica. Cu cât este mai mare gradul lor de raspundere cu atât sunt mai putin susceptibile.

1. Mediile electronice trebuie sa fie martori impartiali si adevarati ai timpului deosebind clar faptele de opinii atunci când relateaza despre rasism, intoleranta confesionala si despre alte forme de discriminare.

2. Posturile de informare trebuie sa insiste la interzicerea tuturor formelor de discriminare bazata pe diversitatea etnica, religioasa, politica, sexuala, rasiala, fizica, mintala si sanitara.

3. Posturile de informare trebuie sa evite tot felul de stereotipuri si prejudecati atunci când relateaza despre un anumit grup. Acestea trebuie sa se opuna interlocutorilor în cazul în care dânsii în cadrul interviului si discutiilor exprima stereotipuri si prejudecati.

4. Mediile elctronice trebuie sa evite tot felul de exprimare ofensatoare. Terminologia si limbajul care se utilizeaza nu trebuie sa fie ofensator pentru persoanele apartinând gruparilor despre care se vorbeste.

5. Daca interlocutorii în declaratiile lor folosesc expresii si caracterizari insultatoare, autorii programului trebuie bine sa mediteze asupra faptului daca un astfel de material sa fie emis. Daca declaratia respectiva este însa cheia relatarii, se va indica neparat sursa acesteia.

6. Nu ar trebui ca apartenenta etnica sau o alta caracteristica a grupului sa fie amintita în relatare, mai ales daca aceasta nu este importanta pentru relatarea respectiva. În relatarile privind criminlitatea, acest lucru, cel mai frecvent, nu este important.

7. Mediile electronice ar trebui sa fie foarte precise în numirea grupurilor care au savârsit violari tinând cont sa nu egalizeze natiunea, grupul etnic sau un alt grup cu activitatea unei comunitati determiante.

8. Mediile electronice ar trebui sa evite folosirea adjectivelor descriptive sau a adverbelor atunci când vorbesc despre un grup sau o organizatie, dat fiind ca adjectivele descriptive si adverbele indica raportul lor fata de grupul sau organizatia în cauza.

9. Mediile electronice ar trebui sa acorde spatiu corespunzator grupului care a fost jignit, chiar si în cazul în care ofensa a fost adusa de interlocutor si nu de reprezentantul postului de informare.

10. Mediile electronice nu trebuie sa identifice statul cu natiunea si religia.

11. Mediile electronice, redactorii si ziaristi, în programele lor trebuie sa faciliteze tuturor grupurilor si segmentelor sociale o relatare echitabila si egala în drepturi si astfel sa îi si trateze.

Interesul publlic

1. Mediile electronice trebuie sa avertizeze auditoriul înainte de a începe emiterea imaginilor care includ masacre si alte continuturi tulburatoare.

2. Mediile electronice nu ar trebui sa aminteasca identitatea persoanelor accidentate înainte ca organul competent sa informeze familia despre aceasta.

3. Mediile electronice trebuie sa respecte dreptul vietii private a fiecarei persoane, cu exceptia cazurilor în care este vorba de probleme care prezinta interes public.

4. O atentie speciala trebuie acoordata programelor care se emit în termenele pe care le pot urmarii si copiii.

5. Nu se recomanda ca înainte de ora 22 sa fie emis maerial care ar putea tulbura copiii, mai ales daca este vorba de pornografie, violenta si exprimare necuviincioasa.

6. Aparitia copiilor în program trebuie sa fie reglementata cu precautie si subîntelege aprobarea prealabila a parintilor sau tutorilor.

Raportul mediilor fata de terorism si violenta

1. Ziaristii sunt obligati sa informeze politia în cazul în care primesc informatii, respectiv sunt avertizati asupra posibilitatii de a fi periclitata viata oamenilor. În urma consultarilor întreprinse o astfel de informatie trebuie sa fie tratata în mod special.

2. Mediile electronice nu ar trebui sa acorde posibilitate ca opiniei publice sa i se adreseze persoanele care promoveaza si stimuleaza violenta. Acestea trebuie sa evite senzatiile si glorificarea vilentei.

3. La baza unei decizii de a emite informatii rivind grupurile sau indivizii care folosesc mijloace ilegale pentru a-si atinge scopul, întotdeuna trebie sa stea interesul public.

4. Procedura obisnuita include publicarea identitatii persoanei careia i-a fost luat un interviu cu premisa ca prin aceasta nu se pune problema securitatii persoanei respective. Daca anonimatul este însa garantat, acest lucru trebuie absolut respectat.

5. În cazul în care ziaristii relateaza despre activitati politice ilegale, nu trebuie sa uite raspunderea care le revine în privinta informarii obiective si opunerii atitudinilor extremiste.

Se recomanda ca toate organismele profesioniste, organizatiile din domeniul mediilor electronice si ziaristii sa accepte acest codex. Codexul trebuie sa devina temeiul de educatie a anajatilor în mediile electronice si a raportului responsabil al mediilor fata de comunitatea sociala.

La Belgrad, 22 februarie 2002.